După un 2007 plin de accidentări, debutul acestui an a fost de bun augur pentru liderul lotului olimpic, Sandra Izbașa. Succesul de la CE, aur cu echipa, aur la sol și argint la bârnă, a fost lăsat deja în urmă, Sandra pregătindu-se în aceste zile să facă individualul compus pentru Beijing.
Cum te simți?
Bine, trag tare la antrenamente. Nu am nicio problemă de sănătate și sper ca pe viitor să pot spune același lucru. Cât contează titlul la sol?
Enorm pentru că îmi doresc aurul olimpic și medalia aceasta a fost începutul. Mi-a arătat că pot fi peste Volos și că anul trecut doar accidentările m-au ținut departe de rezultatele pe care le-am dorit.
Ce înseamnă aurul european?
În primul rând România nu mai e ca înainte, sper că s-au dus bârfele care spuneau că nu o să mai fim ceea ce am fost. Mie îmi place că am reușit să strângem o echipă și că putem reuși și într-o formulă nouă.
La ce aparate vrei să crești?
Pe toate patru, pentru că vreau să fac individualul compus la Beijing. Mă bazez mai mult pe sol și bârnă. La paralele și la sărituri vreau să-mi fac exercițiile cât mai competitive și am de tras. Presiunea e mai mare acum?
Da, fiindcă ne întâlnim cu alte țări, nu doar cele din Europa, și trebuie să dăm de trei-patru ori mai mult decât la Europene. Nu trebuie să dezamăgim pe nimeni.
În 2006 aur la sol la Volos, în 2008 la fel. Dar pari cu totul alta… Într-adevăr. Am crescut, m-am mai maturizat, și elementele sunt puțin schimbate, fiecare om se dezvoltă și avansează. În plus, noul sol pe care l-am prezentat îmi place foarte mult pentru că mă deschide, este un alt gen și trăiesc parcă fiecare acord muzical. Ce îți dorești de la JO?
Să urcăm cât mai sus cu echipa, nu zic medalie de aur că nu-mi place să spun, și să cucerim apoi cât mai multe medalii. Personal îmi doresc aur la sol și o medalie la individual compus.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER